Nu este nevoie sa stii unde mergi.Nu este nevoie sa stii de ce mergi.Tot ceea ce e nevoie sa stii este faptul ca mergi plin de veselie; daca faci acest lucru nu poti gresi. OSHO
Despre mine

- DANA
- Am avut un vis straniu. Ma aflam dinaintea unei oglinzi care se pietrifica sub ochii mei. Uimit, am vazut-o transformindu-se in zid.Ulterior, n-am mai simtit nevoia sa caut alt raspuns in privinta destinului.Nu poti fugi de tine insuti nici macar cind o vrei cu tot dinadinsul. Sau mai ales atunci.Nu incerc sa fug de mine insami, doar incerc sa ma cunosc mai bine.Si sa las si pe altii sa o cunoasca pe Dana.
joi, 30 iulie 2009
De ce ?
De ce? E o intrebare pe care mi-am pus-o de foarte multe ori si cred ca nu o sa ma opresc sa mi-o pun.. Cred ca am mai scris aici despre asta....Mi-a revenit in minte, pentru ca asa cum spuneam, unele , hai sa zicem-lucruri - care se intimpla in jurul meu , ma fac sa ma gindesc...De exemplu, de ce mi-a revenit in minte asta..O inmormintare...Cineva a murit si viata lui s-a terminat..Cind spui viata iti vin in minte tot felul de chestii..De fapt, e un drum..Cind incepe , cind si cum se termina , nimeni nu stie si nimeni nu poate hotari..Ce poate hotari oricine? Ce face, cum face , de ce face,asta in viata lui...Mai mult sau mai putin...Unele lucruri nu depind de noi, altele depind numai si numai de noi...De fapt , voiam ''sa ma intreb'' cum dovedim ca sintem ''cineva'' in viata asta, in fata celor din jurul nostru...De ce ne facem rau unii altora, de ce ne urim, de ce ..luptam..Pentru? La urma nu mai conteaza nimic, oricum vom fi doar un nume scris undeva...Intrebari prea profunde si prea filozofice, banuiesc...Oricum nu voi afla un raspuns..Doar e bine sa te gindesti ca asta poate fi ultima zi, si ar fi pacat sa pleci cu multe regrete si sa lasi in urma ta pareri de rau...E doar un gind al meu...
vineri, 24 iulie 2009
In miez de noapte
Nu prea pot sa dorm, desi ar trebui ..Am citeva lucruri de facut...Asa , ca stam putin de vorba..Eu si blogul meu..E cel mai simplu si usor de '' vorbit '' asa...El ma asculta si ma ''suporta '' oricum..Am gasit ceva care imi place.
'' Spend some time alone every day.''
'' Once a year, go some place you've never been before.''
Ma gindeam la chestia asta cu locul in care nu am fost niciodata. Si-mi dau seama ca nu am fost niciodata in asa de multe locuri ! Desi, mi-a placut mereu sa calatoresc. Am de rezolvat o singura problema ''existentiala'', apoi viata mea va fi exact cum mi-am dorit-o. Si in fiecare an, ceva nou de vazut...Si , aici se regaseste si partea cu timpul petrecut singura..Pentru ca , sincer? Nu -mi plac excursiile in grup...
'' Spend some time alone every day.''
'' Once a year, go some place you've never been before.''
Ma gindeam la chestia asta cu locul in care nu am fost niciodata. Si-mi dau seama ca nu am fost niciodata in asa de multe locuri ! Desi, mi-a placut mereu sa calatoresc. Am de rezolvat o singura problema ''existentiala'', apoi viata mea va fi exact cum mi-am dorit-o. Si in fiecare an, ceva nou de vazut...Si , aici se regaseste si partea cu timpul petrecut singura..Pentru ca , sincer? Nu -mi plac excursiile in grup...
miercuri, 22 iulie 2009
Dana
Liceana
Regrete? Moda veche? Vine batrinetea?
Ok..Poate fi orice din titlu..Ca si cind as spune -" Eheei, maica pe vremea mea era altfel.." Suna cunoscuta fraza? Da, am auzit-o la bunica mea..Deci, e semn ca imbatrinesc? Cu siguranta , imbatrinesc , la ani...Sper ca nu si la minte ..INSA...Asa cum lui Tudor Chirila ii este dor de anii studentiei , asa si mie imi este dor..De zilele , cind distractia insemna sa rizi, sa face chefuri in camera , pur si simplu sa stai pe bancuta de pe aleea complexului studentesc...Cind asteptai sa vina pachet de acasa , cind fara un ban in buzunar te simteai fericit...Cind nu te gindeai ce job sa-ti iei, ce masina ultimul racnet sa-ti cumperi,cind nu te gindeai cum sa gasesti o metoda prin care sa faci bani...Cind un baiat iti aducea flori, mergea la plimbare ...Da, mai avea rabdare sa mearga la plimbare , sa-ti aduca flori - inainte de a te baga in patul lui...Lucrurile nu mergeau asa de repede...Da, vremuri de mult apuse si numai cine a trait asa ceva, poate intelege...Restul, va zimbi ...
Imi cer scuze
Tudor Chirila si "Vama", prin noua lor piesa, "E plin de fete", un mesaj dur la adresa fetitelor siliconate si cu un ATM in loc de inima. "A fost un moment de revolta in gasca noastra. Presupun ca e foarte greu sa fii pusti in Romania de azi, sa te indragostesti de o fata si, cand ajungi la usa ei, sa te intrebe: Ia sa vedem, pe tine portofelul te face cu 10 cm mai inalt?. Sub aparenta frumusetii, exista o multime de fete orientate doar spre materialism. Farmece personale au, altceva ce le mai trebuie? Si se intampla asa pentru ca exista o piata, exista cumparatori, iar domeniul e in plina dezvoltare. Imi pare rau de tinerii care vad in aceste fete mai mult decat sunt ele, de fapt". "Cand eram noi studenti, in Romania nu era atat rafinament al distractiei. In Bucuresti erau vreo 10 cluburi mari si late, plus discoteci, in care curvele erau bine puse deoparte. Acum nu mai deosebesti curvele de restul fetelor, poti sa ai surprize. Ceea ce regret este poezia din vremea studentiei mele. S-a dus poezia. La un moment dat, va deveni anacronic sa iei o fata de mana. Vrajeala cu vorbe frumoase nu mai tine. Doar aia a fosnetului de bancnote", scrie "Gandul".
Imi place Tudor Chirila si formatia lui. Il consider destul de nonconformist. Si imi cer scuze , ca i-am dat un copy paste la ceea ce a spus...Parerea mea? El ca barbat , pare dezamagit..Eu, ca femeie sint si mai dezamagita..
Imi place Tudor Chirila si formatia lui. Il consider destul de nonconformist. Si imi cer scuze , ca i-am dat un copy paste la ceea ce a spus...Parerea mea? El ca barbat , pare dezamagit..Eu, ca femeie sint si mai dezamagita..
marți, 21 iulie 2009
Alb
Alb...Poate fi culoarea din mintea mea...Adica, o foaie alba pe care nu scrie nimic..De obicei scriu ca sa rasuflu usurata, sa ma eliberez. Inseamna ca merg pe drumul cel bun? Poate , macar pentru o vreme. E bine sa te simti odihnita, sa nu mai ai o multime de intrebari..Chiar e bine. Scriu , ca sa nu imi las in parasire prietenul - blogul- care m-a ascultat atunci cind era o nebunie in mintea mea.M-a ascultat fara prea multe explicatii..Intrebarile au fost doar ale mele, el doar m-a lasat sa le pun aici...
sâmbătă, 18 iulie 2009
joi, 16 iulie 2009
Frumoasa din Padurea Adormita
Cine nu stie , oare, basmul? Ce-ar fi sa-l adaptez , in varianta moderna? Bunnnnn....Era odata o femeie, caci de la varianta clasica la cea moderna, fata a devenit femeie. Si in basme trece timpul , ca si in viata. Si , ea nu stia ce-i hotarisera ursitoarele la nastere. Daca , oricum , s-a nascut, trebuia sa incerce sa-si traiasca viata, nu? Si incerca sa si-o traiasca, in felul ei, dorindu-si o multime de lucruri frumoase si cit de cit , normale. Pe unde trecea -nu e printesa, niciodata nu si-a dorit - femeia asta , lumea o lauda si-i spunea cit e ea de frumoasa , diferita. Ca la un moment dat, chiar se gindea sa participe la vreun concurs de ''Miss'' , asa de mult era laudata. Insa, femeia avea si o oglinda in care se vedea , iar oglinda nu era rautacioasa ca in ''Alba ca Zapada''. Era o oglinda care arata realitatea, cit se poate de normala. Si lumea ii spunea - incearca sa-ti traiesti viata, stii ce vrei de la viata? Bineinteles, ca stia ce vrea de la viata! Insa,uneori daca esti printesa, si mai si vorbesti mult, despre ceea ce simti-bucurie, tristete-uneori zau ca lasi impresie nu de printesa , care va deveni poate regina. Lasi impresia de ceva roz, Barbie . Desi, printesa asta e cit se poate de neagra. NU, LA SUFLET. Din povestea asta, incerc sa trag o concluzie.Indiferent ce ti-au harazit ursitoarele cele rele, mai exista si una buna, care va incerca sa repare raul facut. Iar printesa , vrea sa-si traiasca viata ei, asa cum stie ea mai bine. Bine , care pentru altii poate nu inseamna mare lucru.Si , ca si in basm, poate fi si un print..De obicei, in basme este un print pe cal alb..Sa nu fie print, sa fie un om obisnuit...
marți, 14 iulie 2009
Naivitate? Prostie?
Incerc sa gasesc un cuvint potrivit..Poate doar ..dezamagire, prea mare incredere....Aparentele inseala..Foarte mult..Vorbele frumoase ..si mai mult..Plictiseala? Amuzament? Joaca? Orice ar fi din aceste cuvinte, spun doar atit..Poti trece peste tot, fara regrete. Stiind ca nu gresesti..Si sa inveti, sa nu te mai doara de nimeni si de nimic..Tu contezi -bun , rau ..perfect sau imperfect..Esti tu..Parerea altora? E doar problema lor...Ar trebui sa te intereseze? Nu..
duminică, 12 iulie 2009
Darren Hayes -Where You Want To Be
While i decided
To make everyone else happy
i just put aside
My foolish pride
I guess I denied
My own desire
I was too busy pleasing
To ever be pleased
I forgot how to breathe
Or question anything
Or ask why?
Am I?
Am I where I wanted to be?
Did i get here easily?
Did I make a sacrifice?
Did I take a sharp left
When i should have turned right?
Am I where i wanted to be?
Can i sell off all of my gold?
Can I trade it in?
Will I wait for Love
Or settle for somebody to hold
I'd settle for somebody to hold now
You know that ive been up and ive been down
ive been picked up and spun around
id do it all again
if i could just have somebody to hold now
I just need somebody to hold now
Could somebody hold me now?
I just want somebody to hold me now
I'd do it all again
Un fragment din cintecul meu de suflet...
To make everyone else happy
i just put aside
My foolish pride
I guess I denied
My own desire
I was too busy pleasing
To ever be pleased
I forgot how to breathe
Or question anything
Or ask why?
Am I?
Am I where I wanted to be?
Did i get here easily?
Did I make a sacrifice?
Did I take a sharp left
When i should have turned right?
Am I where i wanted to be?
Can i sell off all of my gold?
Can I trade it in?
Will I wait for Love
Or settle for somebody to hold
I'd settle for somebody to hold now
You know that ive been up and ive been down
ive been picked up and spun around
id do it all again
if i could just have somebody to hold now
I just need somebody to hold now
Could somebody hold me now?
I just want somebody to hold me now
I'd do it all again
Un fragment din cintecul meu de suflet...
Povesti de viata . Povesti de familie
Cred ca am mai spus-o.Cu riscul de a fi , un picut, plictisitoare o sa ma repet. Am vazut mai multe bloguri. Fiecare este aici dintr-un motiv sau altul. Nu cu gelozie sau rautate spun asta, poate cu putina parere de rau, pentru mine. Pentru ca eu sint aici, sa scap de framintarile mele, sa incerc sa scap de prea multe ginduri ..In timp ce altii, isi impartasesc -e bine spus ? - fericirea. Atunci cind vezi asta, simti un gol..Un gol mare. Sau asta simt eu acum..Ceva lipseste in viata mea..Unul sau mai multe locuri sint goale..Vor ramine asa? Sau la un moment dat si viata Danei va plina? Sper..
Personaj fascinant

Cautind cuvintul ''fascinant'' , am vazut ca exista multe feluri de a fascina . Castele fascinante, ruine antice fascinante, imagini fascinante cu animale, cu copii , cu femei..Pe mine ce m-a fascinat la un moment dat? Un personaj, daca pot spune asa. Pentru ca nu e un personaj, de fapt. A existat , cit se poate de aievea. Acum vreo 13 ani am fost la Busteni si fiind acolo am vizitat si Peles-ul. Acea vizita mi-a dat o senzatie pe care am simtit-o mult timp dupa aceea. Nu o pot explica, a fost ceva care mi-a dat fiori? Pentru ca dupa ceea , am incercat sa cunosc acel personaj..Regina Maria. Despre ea este vorba.Am incercat sa o cunosc , citind despre ea. Istoria o fac istoricii, oamenii. Si oamenii , uneori pot fi subiectivi, nu-i asa? Oricum a fost ea, Regina Maria a fost ceva care pe mine m-a fascinat..
sâmbătă, 11 iulie 2009
Si caii se impusca , nu-i asa?

Era un film. De obicei , asa se intimpla pentru a nu-l face sa sufere.Ne pasa daca animalele sufera..Dar ne pasa daca unii altora ne facem rau? In lumea animalelor, supravietuieste cel mai puternic...In jungla din noi, dintre noi? Ce te face sa fii cel mai puternic?Si cum incerci sa dovedesti asta? Intrebari retorice...Intrebari care te fac sa te gindesti, intrebari care te fac sa te schimbi..Desi , schimbarea rupe parti din tine si e dureroasa...Pentru ca nu vrei sa fii impuscat la cea mai mica suferinta...Vrei sa inveti sa traiesti cu tot ce ti se intimpla..Bun sau rau..Si sa schimbi , daca poti tot ce e rau in viata ...Sa fii asemenea cailor din poza..LIBERI.
Despre vacanta
Da, e vara .Si fara sa vrei te gindesti mereu la asta. Citeam intr-un blog ceva de genul -nu plecati in vacanta cu grupul. Corect. Eu , una urasc sa depind de un program anume. De un program in care, calatorind , sa trebuiasca sa fac totul pe minute, pe ore. Daca mergi undeva, e bine sa ai timp sa vezi , in liniste.Sa te plimbi daca ai chef, sa zabovesti in fata unei privelisti , daca tu simti nevoia asta.In privinta asta, prefer singuratatea in locul multimiii.
vineri, 10 iulie 2009
Simplu
La mine, memoria se comporta ca o prostituata. Mi-a oferit, de fiecare data, ce-am dorit sa gasesc in ea. Sau, cel putin, asa s-a intamplat pina acum.
Dar ce stiu azi mai bine decat atunci cand credeam, invartind limbile ceasului desteptator, ca timpul poate fi dat inapoi? Poate, doar ca mecanismul iluziilor se strica si el, ca orice mecanism.
In principiu, nu cred ca exista ceva mai minunat ca o dupa-amiaza de vara calma, fara vant, cand nu se clatina nici o frunza, iar lumina se filtreaza prin crengi. Stai culcat in iarba, ascultand zumzetul insectelor care ciuruie linistea, privesti bucatile de cer ce se vad prin frunzisul unui copac, simti in nari mirosuri ametitoare, esti fericit si nu stii pentru ce. Nu-ti mai trebuie nimic in afara de ce esti. Totul e extraordinar de simplu.
Dar ce stiu azi mai bine decat atunci cand credeam, invartind limbile ceasului desteptator, ca timpul poate fi dat inapoi? Poate, doar ca mecanismul iluziilor se strica si el, ca orice mecanism.
In principiu, nu cred ca exista ceva mai minunat ca o dupa-amiaza de vara calma, fara vant, cand nu se clatina nici o frunza, iar lumina se filtreaza prin crengi. Stai culcat in iarba, ascultand zumzetul insectelor care ciuruie linistea, privesti bucatile de cer ce se vad prin frunzisul unui copac, simti in nari mirosuri ametitoare, esti fericit si nu stii pentru ce. Nu-ti mai trebuie nimic in afara de ce esti. Totul e extraordinar de simplu.
Aventurile Danei in Tara Internetului
Parafrazind titlul unei carti, fara a ma considera Lewis Carol am sa incerc sa scriu o poveste. O poveste reala. Aventura mea pe net incepe in 2007. Inainte de asta eram destul de reticenta in ceea ce priveste online. Tin minte, ca cineva odata imi povestea , in treacat, de convorbirile avute pe mess. Am intrebat atunci, destul de neincrezatoare ''Si cum va dati seama ca ceea ce spune e adevarat?'' . Raspuns -''Raspunde repede'' Mda. A fost raspunsul lui, desi pe mine nu m-a convins in totalitate. Si, dupa cum spuneam, ca sa intru si eu in rindul lumii moderne, iata-ma in 2007 imprietenindu-ma cu calculatorul, internetul, online-ul.Asta a fost unul din motive. Al doilea motiv este destul de personal.In sfirsit, oricum motivele uneori nu mai au importanta. Ce are importanta acum? Ca desi , reticenta , neincrezatoare am vrut sa cred in ...sinceritate? Hai sa-i spun si asa.M-am amagit singura? Posibil..Poate de aici vine si dezamagirea....Cum se spune in drept? Prezumtia de nevinovatie..Adica , pina la proba contrarie, toate sint bune si frumoase.Nu judec pe nimeni, fiecare e liber sa faca ce si cum vrea. Naivitate? Nu..Buna credinta si dorinta - inca mai este dorinta asta - de a crede in oameni.
Optimista? Pesimista?
Fiecare are o parere mai buna sau mai rea despre propria-i persoana. In genere , buna, nu-i asa? Si eu, desi , de cele mai multe ori obisnuiesc sa ma ironizez. Si vreau sa cred , fara a ma considera perfecta, ca sint optimista. Nu-mi pling de mila, nu ma autocompatimesc pentru ca am vazut , am auzit situatii mai grele si oamenii traiesc, supravietuiesc. Am insa , tendinta asta de a gindi ? S-ar putea spune ca e din lipsa de ocupatie, prea mult timp liber...Prietena mea, cu care ma aseman foarte mult - imi spunea ca noi traim in viteza a 2-a? Turam prea tare motorul? Nu stiu, ca nu conduc...Dar, simt ca uneori imi turez prea tare motorul..Si poate nu ar trebui..Oricum , dupa multi ani de folosinta - nu in cele mai fericite conditii- e obosit. Ar trebui sa stea in service o perioada...
Interviuri
Cred ca oamenii , uneori sint greu de multumit.Isi doresc de cele mai multe ori ce nu au? Sau...? De exemplu - fiindca imi caut job, am mult timp liber. Si imi doresc o slujba. Cei care acum lucreaza -pun pariu ca isi doresc concediu, sa leneveasca putin. Cineva mi-a spus ca e nenorocul meu sa ramin fara slujba acum..Cind e criza...Criza, orasul mic, conjunctura...O multime de motive..Sa fiu rautacioasa un picut - ironica cu mine? , spunind ca perioada mea de validitate a cam expirat? Adica nu ma incadrez in anumite limite de virsta? Ce sa fac , daca m-am nascut prin anii '6o? Nu sint disperata, dar nici foarte fericita..Insa uneori e enervant sa astepti..Mai enervant e cind iti dai seama de unele ..lucruri, hai sa zic aiurea? In interviuri, in cei care te intervieveaza? Si nu spun asta considerindu-ma super sau nedreptatita.Nu, nicidecum..Imi dau seama de utilizarea verbului - a folosi - in viata reala.
miercuri, 8 iulie 2009
Deja - vu

Senzatia de deja-vu..Tin minte ca eram in scoala generala si am mers intr-o excursie. Nu-mi aduc aminte alte amanunte, doar ca era un loc cu niste case frumos colorate, diferit de ceea ce vazusem.Si mi-au ramas in minte..Ani intregi m-am gindit la ele si incercam sa-mi aduc aminte unde le vazusem.De multe ori , chiar ma intrebam , chiar le-am vazut ? Sau a fost ceva , asa ca in povesti? Ceva frumos la care visezi? Dupa multi ani , am mers la Targu Mures. Si am vazut ca locul acela , chiar exista. Lacul Rosu..Acolo erau casele mele din amintiri. Senzatia de deja-vu. Pe care , am mai intilnit-o apoi in viata. Diferit. Nu stiu cum as putea explica. Dar se intimpla citeodata , ca traind anumite momente, stari, sentimente -la prima vedere , noi- sa te intrebi - am mai trecut vreodata prin asta, am mai simtit asta? Mi se pare atit de cunoscut ! Nu voi putea pune aici stari, sentimente...dar voi pune o poza cu Lacul Rosu..E un loc care face parte din amintirile mele..
marți, 7 iulie 2009
Capadocia...Kandovan...Oraselul Rosu din Franta
Am gasit locurile astea...interesante...Mi-ar placea sa le vizitez...Da, le prefer Parisului, Londrei....Le pastrez aici ca sa-mi aduca aminte...Sa incerc sa le transform din vise, dorinte in amintiri de calatorie...
Kandovan
Blogger
Ma uitam mai devreme la alte bloguri..Unele interesante...Fiecare este aici dintr-un motiv sau altul..Eu? De ce sint aici? Pentru gindurile mele, care uneori sint foarte multe...Pentru ca imi place sa scriu, desi nu am pretentii scriitoricesti....Pentru a-mi aminti unele lucruri , pentru a incerca sa inteleg altele...Pentru a pastra tot ce simt acum...Si a merge mai departe..
luni, 6 iulie 2009
Alea iacta est
'' ....ma indoiesc ca destinul actioneaza , in genere , spectaculos. Cand o face , aranjeaza o intilnire teatrala, ca aceea a lui Oedip cu Sfinxul, sau se foloseste de un Rubicon, ca in cazul lui Cezar. De obicei, insa, se ascunde in cea mai cenusie banalitate. Mergi pe o strada oarecare, fara sa-ti treaca prin minte ca, pe o alta strada, la o alta ora, intr-o alta zi, ai fi intrat pe alt fagas al destinului pentru ca , mai tarziu, privind inapoi, sa descoperi ca totul a atarnat de un ''fleac'', de un amanunt banal. Probabil, in viata oricui se poate gasi un mic Rubicon, numai ca l-am trecut fara sa ne dam seama si, deci, fara sa avem nici un merit. Iar, in cazul meu, nici n-a fost vorba de o ''trecere'' a Rubiconului. Din contra, ''zarurile au fost aruncate'' in sensul ca nu l-am trecut! ''
Atunci, unde e , azi , locul meu?
O sa pornesc tot de la ceea ce citesc acum..'' Probabil. las o impresie mizerabila cu nehotaririle mele" . ......''Cum ar zice Marc Aureliu , ai colindat marile si ai ajuns in port. Trebuie sa fii gata sa debarci. Dar ce ''mari''am strabatut eu? Ma tem ca am strabatut doar niste balti. Am lasat in urma mea prea multe lucruri nefacute, facute pe jumatate sau facute rau. Am visat altele pe care nu eram in stare sa le obtin sau n-am indraznit sa ma bat pentru ele; era mai comod sa-mi gasesc consolari si scuze.'' ..Deci, cel care a spus asta e Paler...Eu, Dana , cred ca ma regasesc destul de bine in toate cuvintele astea. Pentru ca am impresia ca seamana a regret..Si eu , una am multe regrete.Unde este astazi , locul meu? Incerc sa mi-l gasesc. De ani buni am plecat din orasul meu. Mereu spuneam , mai in gluma mai in serios , ca ''acasa'' pentru mine este aici, in orasul asta., desi aveam o alta casa. Si dorinta mea cea mai mare a fost sa ma intorc . M-am intors. Si de ce oare nu-mi gasesc locul?
sâmbătă, 4 iulie 2009
Poti alege
Da..S-ar putea spune ca poti alege in care dintre cele doua imagini din oglinda poti privi, te poti privi si regasi..Insa , asa cum spuneam mai jos, chiar daca vrem, uneori nu avem nici un control..Uneori, primejdiile vin din noi..Nu le vrem-ne spunem ca , nu se poate trebuie sa trec peste tot..Si asa trebuie..Si asa se intimpla de cele mai multe ori...Pentru ca viata trebuie sa mearga inainte.
Scriu
Nu stiu pentru cine scriu, dar stiu de ce scriu. Scriu ca sa ma justific. In ochii cui? Am spus-o deja, dar infrunt ridicolul de a mai spune -o o data : in ochii copilului care am fost.
Bernanos
E posibila si alta explicatie. Sunt aproape convins acum ca omul are, de fapt, trei vieti relativ distincte. Una, publica. Alta, particulara. Si alta pe care - in lipsa unei formule mai bune- as numi-o ''secreta''. Prin ''viata secreta'' intelegand nu ceea ce ascundem de ceilalti, din pudoare sau din interes, ci acea parte din noi asupra careia nu avem nici un control - cum ar fi obsesiile, fantasmele, visele, subconstientul-si unde nu ne putem minti. In viata publica si in viata particulara, am gasit o solutie defensiva, fie si rea. Dar, daca impotriva pericolelor din afara te poti apara lipindu-te cu spatele de un zid, cum s-o faci impotriva primejdiilor dinlauntru? Aici, n-am gasit nici un raspuns. Tot ce pot sa spun despre aceasta ''viata de dincolo de oglinda'' e ca reprezinta imaginea mea cea mai fidela, azi.
Octavian Paler - Desertul pentru totdeauna
Bernanos
E posibila si alta explicatie. Sunt aproape convins acum ca omul are, de fapt, trei vieti relativ distincte. Una, publica. Alta, particulara. Si alta pe care - in lipsa unei formule mai bune- as numi-o ''secreta''. Prin ''viata secreta'' intelegand nu ceea ce ascundem de ceilalti, din pudoare sau din interes, ci acea parte din noi asupra careia nu avem nici un control - cum ar fi obsesiile, fantasmele, visele, subconstientul-si unde nu ne putem minti. In viata publica si in viata particulara, am gasit o solutie defensiva, fie si rea. Dar, daca impotriva pericolelor din afara te poti apara lipindu-te cu spatele de un zid, cum s-o faci impotriva primejdiilor dinlauntru? Aici, n-am gasit nici un raspuns. Tot ce pot sa spun despre aceasta ''viata de dincolo de oglinda'' e ca reprezinta imaginea mea cea mai fidela, azi.
Octavian Paler - Desertul pentru totdeauna
vineri, 3 iulie 2009
Ce fac cu viata mea?
Cam asa era titlul unui blog remarcabil..Femeie din Africa de Sud...Ma gindeam ..Ce fac eu cu viata mea? Ce as vrea sa fac? O multime de lucruri...Si cel mai mult imi pare rau ca nu le pot face pe toate..Sint lasa? Imi lipseste curajul? Nu, nu cred...Ma gindesc prea mult la altii...Totdeauna am facut-o..Ar trebui sa fiu mai egoista? Da..Viata trece asa de repede! Iar regretele de la sfirsit vor fi ale mele, nu ale altora.
joi, 2 iulie 2009
Vacanta

Am citeva locuri alese pentru viitoarele vacante.Pentru ca acum , exact ca in poezie -''As vrea sa zbor / Dar rana din pulpa nu ma lasa '' locurile acelea ramin doar planuri.Glumesc , sigur cu poezia..Dar mi-as dori sa nu o fac. Pentru ca-i sint datoare fiului meu cu o vacanta nemaipomenita. Si de obicei imi respect promisiunile. Numai ca, desi se spune ca depinde doar de tine sa-ti faci viata cum vrei, acum nu depinde doar de mine. Totdeauna , dupa o boala urmeaza convalescenta. Care poate fi mai lunga sau mai scurta, depinde de gravitatea bolii. Dar , intr-un fel sau altul, te recuperezi in timp..Totul e sa te insanatosesti....Ma uit la imaginea asta si imi spun - macar pentru un asemenea peisaj, merita sa te faci bine.
miercuri, 1 iulie 2009
Caut job...
M-am mutat de ceva timp in orasul in care am crescut. Am lasat in urma o viata. Am lasat in urma si un servici. Deci am nevoie de job. Ce pot sa spun? Criza? Si poate am spus tot. Poate...Am fost la interviuri. Si sint putin dezamagita. De fapt , putin mai mult. Ma simt -de ce nu -inutila. Toata lumea spune-ok, ai rabdare si se va rezolva. Cineva imi spunea -si nu e nevoie sa-mi spuna nimeni - ca trebuie sa cunosti pe cineva, adica persoana potrivita de la locul potrivit ca sa obtii ceva..Stiu asta, pentru ca ma uit in jurul meu. Si vad persoanele din anumite locuri...O sa fiu rautacioasa un picut cind o sa spun ca nu e nevoie sa stii multe. E nevoie sa faci compromisuri -compromisuri cu ceea ce esti tu -ca sa reusesti. Compromisuri ca sa rezisti in lumea asta , in care a fi cineva inseamna multe , multe lucruri cotate la valoarea bursei, a caselor de schimb. Aiurea, nu?
Abonați-vă la:
Postări (Atom)